Politice si apulitice de Pastorel Teodoreanu

 

* * *

BAHICE şi alte epigrame.

Sfrijită ca o Sfântă Vineri,

Mi-a spus o babă: „La români,

Băbeasca place mult la tineri,

Pe când feteasca, la… Bătrâni! „

PRIMEJDII.

Un om grăbit, la Iaşi, prinzându-l ploaia,

A zăbovit în crâşmă şapte ani,

Când cu „fetească” neagră de Cârjoaia,

Când cu „băbească” de la Uricani!

* * *

De te vezi cu vreo vădană

Cu cearcăne vinete,

Dă-l să bea întâi crăcănă…

Şi pe urmă, ţine-te!

* * *

Tu uiţi când torni aşa-n neştire

Cotnar burtosului şpriţar,

Că numai omului subţire

Îi place Grasă… de Cotnar!

* * *

Nu contrazice voia sorţii

Şi nu sfida stihiile!

Aşa fu scris: cei morţi cu morţii.

Iară cei vii cu. viile!

* * *

Domnului Cezar P (etrescu)

Beau la apă ne-ncetat

Şi mă plimb cu ea aşa.

Bine că nu-s om de stat

Că mă fotografia!

  1. S. Apa trece, setea ba!

* * *

Domnului Raoul A

Ce-ar fi, o, Doamne, dacă bunăoară

Ai vrea de noi să te milostiveşti?

Făcând să curgă apă caldă-n ţară

Şi-aicea numai vin de Nicoreşti?

CRÂMPOŞIA

Cercând sticluţe vechi şi azi şi ieri.

Am dat de crâmpoşie-ntr-o sticluţă!

Ce-l crâmpoşia? E o ţărăncuţă

Dar care place foarte la boieri!

NADĂ

E o mare desfătare

Să bei vin în crâşma sa!

Când şi crâşmăriţa are

Cum s-ar zice. „vinu-ncoa!”

PACOSTE

Tu, care te pricepi la sucul viţii,

Te-ncrunţi când intri-n crâşma lui Ţugui,

Te-mbată ochii dulci ai crâşmăriţei,

Dar te trezeşte acru vinul lui!

REVERII

Voi moralişti iluştri, gândindu-v-aţi vreunul

Că opere eterne, antume şi postume,

N-ar fi luat fiinţă de n-ar fi fost pe lume:

Femeia, treponema, alcoolul şi tutunul?!

TRANZACŢII

Crâşmăriţei indignate

Le-a spus Victor1: „De nu vrai

Nicidecum să mi te dai.

Dă-mi măcar. o jumătate!” * * *

Lui Victor Iamandi

Iamandi băuse bine

Şi se răstea la damigeană: „Degeaba mă sfidezi, cucoană,

Că tot mai mult încape-n mine!”

LA IAŞI

Văd c-aicea, la Simplon

Se bea vinul cu sifon!

Numai Vracaz cu Silon!

* * *

Domnului Oswald T

Apa asta e sărată

Şi de-o bei pe îndelete,

E periculoasă, tată:

Face sete!

* * *

Fă-mă, Doamne, morcov, ceapă,

Fă-mă, Doamne, tot ce vrei:

Praz, dovleac, spanac, ardei…

Dar păzeşte-mă de apă!

LA BOLTA RECE

  1. Topârceanu vede o cucoană că-şi aprinde o ţigara cu o brichetă mică şi improvizează

Ce brichetă minusculă!

Spune, doamnă, nu se strică

De-oi aprinde-o rimă-n „ulă”

Cu bricheta ceea mică?

REPLICA LUI PĂSTOREL

Epigramă nu e scula

Care-ţi poate şterge crima,

După ce că scrii cu sula

Vrei să regulezi cu rimă?

DE ANUL NOU

Maestre dragă, te salut!

Şi îţi doresc ca vechi expert,

Ani buni să ai măcar un sfert

Din câte sticle am băut!

DOMNILOR CÂRCIUMARI DIN ŢARA MEA

M-a ajuns amarul,

Apă şi veninul!

Să vă fie anul

Cum v-o fi şi vinul!

AUTOGRAF PE O CARTE

Ies, studentul care-l „praf”.

Mi-a cerut autograf!

Eu îi dau un păhărel…

Salutare! Păstorel.

* * *

Chiar când apă beau cât zece,

Şi mă piş ca un păgân,

Totuşi văd că apa trece. Şi că pietrele rămân!

* * *

Domnului Tilică I.

Dac-oi mai sta pe-aici puţin

Şi de-o fi soarta să mă sape.

Să crezi că uit ce-l ăia vin,

Dă-n schimb, mă fac expert în ape!

* * *

Eşti nedrept şi necuviincios,

Când nu socoti că-l sinceră deplin

Femeia care minte mai puţin

Decât bărbatul cel mai mincinos!

* * *

Pământul s-ar fi dus, hainul

De-a berbeleacul, vorba ceea,

De n-ar fi fost pe lume vinul,

Tutunul, dracul şi femeia!

MITOLOGIE

Şi Afrodita, cea în şolduri lată,

Şi Joe, cu alaiul lui ceresc,

Nu s-au ivit din bolta înstelată.

Ci dintr-o amforă cu vin grecesc!

CE E FEMEIA?

Vă fac şi eu o mărturie.

(De-aude mama, mă despică):

Femeia-l ca o jucărie.

De umbli mult la ea… se strică!

UNEI BRUNETE

Eşti neagră ca cafeaua,

Dulce ca cacaua

Şi curvă ca căţeaua!

RECLAMĂ

Îmi spunea un beţivan.

Rezemat contra perete: „Fetele din Popa Nan

E frumoase, dar nu-l fete!”

UNUI CURTEZAN GELOS

Ca un seigneur din Evul Mediu

Ce încuia, plecând, centura.

Soţiei i-aplică cenzura,

Vecinei – starea de asediu!

CINCINATINĂ

Ţi-aduci aminte, primăvară?

Era târziu şi-mi era vară!

Acuma-l timpurie toamnă…

Nu e târziu, dar mi-este doamnă!

UNEI FEMEI BOLNAVE DE VARICI:

Clientei doctorul i-a spus

Să steie c-un picior în sus.

Iar dânsa – adevăr zic vouă!

Aşa le ţine pe-amândouă!

* * *

Lui Victor Eftimiu

Eftimiu trubadur

Sperie Parnasul!

Cum zăreşte câte-un cur

I se scoală,. nasul!

LA RESTAURANTUL „LA DOBRICĂ”

I se dă (cum se zvoneşte)

Pământ celui ce-l munceşte!

De ce oare nu s-ar da

Via celui. care-o bea?! * * *

Adieu champagne, liqueur, café.

Leş medicins m’ont mis á l’eau!

La foi ne m’as jamais manqué,

Hélas! Le foie me fait défaut!

(Apă-n loc de vin, cafele.

Medicii mi-au ordonat!

Eu de ordin n-am dus lipsă.

N-am avut destul ficat!

Trad. G. Zarafu) * * *

Á monsieur Georges S.

Buvant cette boisson infâme,

Je me rapelle mon seul refrain:

Mon foie, je l’ai donné aux vins,

Mon coeur je l’ai donné aux dames!

(Bând din vinul acru-al cramei.

Nu pot da de cap dilemei:

Inimă am dat-o damei. Iar ficatul – damigenei!

Trad. G. Zarafu)

STROFE CU PELIN DE MAI

…Contra Iorga Neculai

De la Tisa pân-la Nistru

Ce român n-a fost ministru?

Iorga!

Şi-ncă din copilărie

Cine-a vrut mereu să fie?

Iorga!

GUVERNUL IORGA

Cazul nu-l aşa sinistru.

Căci părosul demiurg,

Doar pe scenă-l prim-ministru.

Că-n Consiliu-l dramaturg!

DILEMĂ

L-a pus destinul lui stupid

Într-o dilemă de infern:

Ori partid fără guvern.

Ori guvern fără partid!

RĂZBUNARE

Când partidele infame

În politică-l doboară,

Imediat se simte-n ţară

O inflaţie de drame!

MIZERII

Înainte de a fi ministru la Berlin, dl. Taşcă a fost unul din cei mai fideli partizani ai lui Nicolae Iorga

Fiindcă nu are orgoliu.

Şi politica-l o gaşcă.

Domnul Iorga are Taşcă.

Însă n-are portofoliu!

CORECTIV

Fiindcă i-a venit orgoliu

Şi-a intrat şi el în gaşcă,

Iorga are portofoliu.

Însă nu mai are Taşcă!

GHINION

Iorga nu-şi mai află locul

Vreţi să ştiţi de ce-l aşa?

S-a jucat prea mult cu focul

Şi s-a fript cu. Tzigara3!

FESTIVITĂŢI

Cu prilejul împlinirii a 60 de ani, marele nostru istoric a fost sărbătorit prin sute de banchete

Voturile pot să-l lase

Fără ca un pic să-l pese.

Când nu este om de mase.

Iorga este om de mese!

* * *

Lui Emanuel Bucuţa4

Trebuie să fiu tâmpit sau bleg,

Să cred că eşti un cur întreg;

De stau să judec olecuţă,

Nu eşti nici bucă: eşti bucuţa!

EPITAF

Mitropolitului Miron Cristea, prim ministru în timpul dictaturii regelui Carol al 1l-lea

Aici zace-n groapa asta

Fostu-amant al doamnei Nasta,

A bisericii ocară

Şi-a bugetului povară!

POLITICE

—l964) * * *

Căpitane,

Nu fi trist!

Garda merge înainte

Prin partidul comunist! 5 (Atribuită lui Păstorel) * * *

Din Banat până la Iaşi

Se resimte lipsa sării.

Fiindcă cei mai mulţi ocnaşi

Au ajuns la cârma ţării!

DUPĂ ALEGERILE DIN 1946 se mai putea vedea pe garduri „Votaţi soarele!”6

Nu credeam s-ajung vreodată

C-am să pot să fiu în stare

Că făcând pipi pe garduri,

Să o fac direct în… Soare!

„VOTAŢI SOARELE”

Când te văd aşa pe garduri

Şi cu raze împrejur

Mai că-mi vine să te-asemui

Cu o gaură de cur!

DIVIZIEI „TUDOR VLADIMIRESCU” DECIMATĂ LA DEBREŢIN7

Din falnic vânător de munte

Mi te-a făcut Ana pandur!

Întâi ţi-a-nfipt o stea în frunte

Şi-apoi un debreţin în cur!

LA PELIŞOR palat transformat de regimul comunist în” casă” de” creaţie”

Voi, creatori ai artei pure.

Ce staţi acuma la pădure,

Să fiţi atenţi când vă plimbaţi

Să nu călcaţi în… Ce creaţi!

ÎN VREMEA ASTA

În vremea asta revolută

Rataţii scriu, în loc să pută!

Iar scriitorii-adevăraţi

Sunt daţi afară de… Rahaţi!

LUI PETRU GROZA care a călătorit în Extremul Orient

De la Iaşi la Port-Arthur,

Petru Groza în carlingă,

N-a găsit atâta cur

Cât ar fi dorit să lingă!

DOMMULUI GROZA

Caligula imperátor

A făcut din cal senátor!

Domnul Groza, mai sinistru,

A făcut din bou – ministru!

ÎN APĂRAREA LUI ZĂRONI8

No, mă rog, de ce-l sinistru?

Că eu nu sunt prim-ministru!

Eu nu sunt decât ecoul.

Domnul Groza este boul!

LUI ZĂRON1 cam chel, când şi-a cumpărat pălărie melon

Îl costă o avere pălăria

Căci după rigidul protocol

Nu se cădea să vadă România

Ministru circulând cu curul gol!

PORTRET

Are cap pătrat şi dur.

Pe muscali îi pupă-n cur!

Şi în… Pesta mamii lui

A atins apoteoza.

Cine credeţi că-l acesta?

Să vi-l spun eu: Petru Groza! * * *

În guvernul Groza, cel de concentrare9

S-au primit trei membri, pentru completare

Însă ca să fie cabinet etern,

Îmi bag şi eu membrul. în acest guvern!

* * *

Şi „dramaturgul” Groza scrie,

Întocmai că O’Neill eternul,

O piesă care va să ţie: „Din soare s-a-ntrupat guvernul!” * * *

Armistiţiul ne-a impus

Să dăm boii pentru rus!

Ca să completăm noi doza,

L-am trimis pe Petru Groza!

LUI MIHAIL SADOVEANU

Mihail pentru popor

A făcut Mitrea Cocor,

Dar poporului, vă jur,

Îi place mitra cu cur!

CHITANŢA

Lui Sadoveanu

De ţi-ai face testamentul,

Tu să nu-mi laşi mii de franci!

Naşule, să-mi laşi obrazul,

Ca să-mi fac din el bocanci!

AMERICANILOR

Dacă şi de astă dată

Se retrag din Orient,

Mă fac porumbelul păcii

Şi mă piş pe Occident!

LUI TEOHARI GEORGESCU

Democrat întârziat,

Ne-ai băgat pe toţi la gratii.

Dar poporul democrat,

Te-a băgat în pizda mă-tii!

* * *

Când mă duc la şef

Îl găsesc cu chef!

Când mă duc la chef.

Îl găsesc pe şef!

POETEI VERONICA PORUMBAC

La apariţia versurilor:

„O, Europă, te simt în mine,

Te simt adânc în mine!”

Mult stimată Veronică.

Eu credeam c-o ai mai mică!

Dar mărturisirea-ţi clară

Din Gazeta Literară,

Dovedeşte elocvent

Că în chestia matale,

De-adâncimi fenomenale,

Intră-ntregul continent!

UNUI MINISTRU TRIMIS ÎN SPANIA

Am trimis la mauri

Un ministru nou,

Printre-atâţia tauri

Să fie şi-un bou!

* * *

Văzându-l cum dospeşte-n îngâmfare

Şi cum se umflă-n pene un nimic.

Ca şi Vasile Conta pot să zic: „O, tu, nimic, cât ai ajuns de mare’ „

LUI M. SADOVEANU „Venea o moară pe Siret”

Legănându-se pe-o coastă,

Şi-n ea un autor şiret

Macină faină proastă!

STATUII OSTAŞULUI SOVIETIC

Soldat rus, soldat rus.

Te-au ridicat atât de sus.

Ca să te vadă popoarele.

Sau fiindcă-ţi put picioarele!

* * *

Pe drumeagul din cătun

Venea ieri un rus şi-un tun:

Tunul – rus

Şi rusul – tun!

LUI I. V. STALIN

Iuda Tito şi cu Iuda Kostov

Au vrut să-l omoare pe Dimitrov

Dar tu, genialule şi bunule părinte,

Ai fost vigilent şi le-ai luat-o-nainte!

LA FISC

N-am venit că am venit.

Am venit că n-am venit!

LUI MARCEL BRESLAŞU

Un critic aspru şi abraş

Mi-a spus zâmbind cu ironie „De ce să te numeşti Breslaş.

Dacă nu eşti de meserie?”

RADIOULUI

Unde era invitat să intre prin str. Temişana, adică „prin spate”

De un an şi jumătate

Mă băgaţi numai „prin spate”.

Pe când eu, întreaga viaţă,

V-am băgat numai… Prin faţă!

GAZETEI LITERARE

Gazeta-l urmărită-n ţară

Cu interes de mici şi mari.

Fiindcă este literară,

Şi literaţii, gazetari! * * *

La restaurantul Uniunii Scriitorilor

Beau băieţii harnici,

De cu seară-n zori,

Unii sunt paharnici,

Alţii. turnători!

PE BULEVARDUL „ILIE PINTILIE” FOST „NAPOLEON BONAPARTE”10

Mai credeai tu, mă Ilie,

C-ai s-ajungi aşa departe?

Tu, Ilie Pintilie,

Să-l lucrezi pe Bonaparte?

Mare-ai fost tu, mă Ilie,

Mare-a fost şi Bonaparte!

(Nu aici, în altă parte!)

Dă-n a noastră Românie,

Mare-ai fost tu, Pintilie!

Dar de-o fi cumva să fie

Strada alt nume să poarte,

Ea să fie, ea să fie

Ori Napoleo-Pintilie

Ori Ilie Bonaparte!

VARIANTĂ

(Comunicată de Ion Caraion)

Măi Ilie Pintilie,

Spune cum să-ţi zic eu ţie

Bonaparte Pintilie

Sau Napoleon Ilie? * * *

Lui Mihail Sadoveanu, care a spus „Lumină vine de la răsărit”

Sadoveanu filo-rus

Stă cu curul la apus,

Ca s-arate-apusului

Care-l faţa rusului!

REPLICĂ

Cu faţa la răsărit

Şi cu curul dezvelit,

Nu e greu de presupus

Ce-o să-ţi intre din apus!

* * * „De pe-un deal răsare luna

Mare cât o mămăligă” (M. Beniuc)

Iar acum, eroii noştri

La culcare toţi se duc;

De pe deal încet răsare

Mămăliga lui Beniuc!

A DOUA ZI

(după moartea lui Stalin)

Îl plâng pe Stalin şi vă jur

C-am să vă spun secretul:

Mă tem că vom pupa în cur

De-acum tot comitetul.

DUPĂ CONGRESUL XX11

La Kremlin s-a dat semnalul

Şi-am văzut c-aşa stă treaba:

Ani şi ani pe „genialul”

L-am pupat în fund degeaba!

DUPĂ PLECAREA RUŞILOR DIN ROMÂNIA12 – Măi Gheorghiţă, cum făcuşi

De-l fu tuşi în cur pe ruşi?

— Aşa suntem noi românii:

Ne-am futut în cur stăpânii!

ZECE MEMBRI DE PARTID

Zece membri de partid

Visau viaţă nouă,

Unul a vorbit în vis.

…Şi-au rămas doar nouă!

Nouă membri de partid

De marxism s-au copt!

Unul s-a răscopt din ei.

…Şi-au rămas doar opt!

Opt membri de partid

Au trecut la fapte…

Unul a trecut la Tito!

…Şi-au rămas doar şapte!

Şapte membri de partid

Fac afaceri grase.

Unul a intrat la zdup. Şi-au rămas doar şase!

Şase membri de partid

Au strigat lozinci.

Unul a strigat greşit. Şi-au rămas doar cinci!

Cinci membri de partid

Când au fost la teatru.

Unul n-a aplaudat

…Şi-au rămas doar patru!

Patru membri de partid

Şi cam toţi ovrei,

Unul a plecat în Eretz. Şi-au rămas doar trei!

Trei membri de partid

Vorbeau de război!

Unul a vorbit cam mult,. Şi-au rămas doar doi!

Doi membri de partid

Mândri ca păunul.

Unul a înnebunit,. Şi-a rămas doar unul!

Un membru de partid,

Cel mai lămurit.

A plecat cu Onete-ul

Şi n-a mai venit!

Zero membri de partid,

Luptă pentru pace.

Că partidul nostru drag

Ştie el ce face!

PĂSTOREL în amintirile epigramiştilor

  1. TOPÂRCEANU

N-are rost să o mai scald,

Nici să mint nu-l manieră:

Eu prefer muza la cald,

Păstorel, la. frapieră!

Gastronomică

În literatură,

Când vorbim de burtă,

Eu sunt prăjitură;

Păstorel e. turtă!

VALENTIN BUDE

Fenomen

Toţi – bărbaţi, femei şi fete

Toată lumea e la fel!

Toţi încep să se îmbete

Când miroase-a. Păstorel!

MIRCEA PAVELESCU

Lui Al. O. Teodoreanu pentru „Cronica gastronomului”

O cronică de-a ta mirare!

Se valorifică-ndoit

Deschide pofta de mâncare

Şi strică pofta de citit!

Epitaful lui Păstorel

Aici zace Păstorel,

Pentru veci nemângâiat,

Fiindcă-l prima dată mort

Mort, fără să fie beat!

SERGIU DAN

Lui Păstorel

Naiv, umblam prin librării.

Pe Bercu Leibovici să-l iau.

Dar un librar mi-a spus pe şleau: „Se vinde doar la berării!”

VASILE DORNEANU

Domnului Păstorel Teodoreanu

Fiind creştin şi bun latin,

Eu cred în tot ce scrie el!

Căci adevărul e în vin.

Şi vinul şade-n… Păstorel!

DEM. BEN. CÂRÂC

Condiţie

Când dori-vei vinul rece,

Iar când treci să ţi se plece

Cârciumarii de-orice fel,

Plimbă-te cu Păstorel!

FLORIN IORDĂCHESCU * * * „Românul e născut poet?”

Mă-ntreabă Păstorel discret. „Ce nerozie, măi băiete!

Românul e născut. burete! „

ION I. MIOC

Pe Dunăre de-ar curge vin.

Pe Păstorel întreaga ţară

L-ar răsplăti cu lungi ovaţii,

C-atunci Danubiul, primăvara,

N-ar mai produce inundaţii!

POMPILIU BARBU

Epitaf

Păstorel aicea zace!

Nu-l nici beat şi nici nu-l treaz,

Că nu-l treaz nu-l un necaz,

Dimpotrivă, tare-l place!

ION CALBOREANU

Pe Dunăre de-ar curge vin!

(Dunărea se varsă în mare prin trei guri)

O, ar fi fenomenal!

Mai mult ca-n literatură,

Păstorel, pe Litoral,

Ar umbla din gură-n gură!

Lui Păstorel

A băut cum i-e legenda

Şi-a plătit precum se ştie!

Cârciumarii au să-l facă

Monument din… Datorie!

  1. GEORGESCU COCOŞ

Epitaful lui Păstorel

Mormântul trist de sub terasă,

Turnat în marmoră şi ghips,

A scunde un boem de rasă

Şi-o sete de. apocalips!

ALEXANDRU PREDESCU

Epitaf lui Păstorel „M-a nenorocit groparul

Cu nemernica lui sapă!

A săpat adânc, măgarul

Până când a dat de apă! „

SANDU RUSU

Lui Păstorel Teodoreanu

Aş vrea să fiu eu cunoscut

De marii critici literari,

Precum matale eşti ştiut

Şi-apreciat de cârciumari!

AUREL STERESCU OREI

Epitaf

Aci-şi dete Păstorel

Un obştesc şi demn sfârşit.

Nu aprindeţi vreun chibrit,

Că ia foc spirtul din el!

GABRIEL TEODORESCU * * *

Pe Dunăre de-ar curge vin,

Atunci şiretul Păstorel

Ar face-un şanţ, fără să ştim

Şi-ar trage Dunărea la el!

OCTAV DESSILA

Lui Păstorel Teodoreanu ofiţer de artilerie

Când făceai parte din rezervă,

Aveai şi duh, aveai şi vervă,

Dar de când te-au mobilizat,

Paradoxal, pari dezarmat!

AURELIAN PĂUNESCU

Epitaf

Aici zace Păstorel,

Suflet bun şi spirit fin,

Când mai treceţi pe la el,

Nu-l treziţi, că cere vin!

JOSEPH DE SAXA

Păstorel la doctor „Contra beţiei, dacă vrei,

Am prafuri, dar în ce le iei?”

Şi-atuncea, Păstorel, senin: „Profesore, le iau în vin!”

MIHAIL CODREANU

Lui Păstorel

Când a pornit lugubrul zvon

Că murit-ai la Carlton,

Mi-am zis atunci: „Cu-adevărat

O fi el mort, da’-l mort de beat!”

GEORGE LESNEA

Păstorel Teodoreanu e ofiţer de artilerie

Ieri, majurul Ieremia

L-a-ntrebat de dimineaţă – Ce să fac cu bateria?

— Pune-o repede la gheaţă!

VIRGILIU SLĂVESCU

Păstorel artilerist, ajuns la Roman

Concentrarea cum să-nceapă?

Nu mă dumiresc deloc!

M-aţi chemat la guri de foc,

Şi-am ajuns la guri de apă! * * *

La citirea versurilor lui Cocoş, Păstorel a ameninţat

Atâta l-a cuprins amarul

C-a zis, uitându-se urât: „Acuma s-a umplut paharul!”.

(Şi-l dete repede pe gât!) * * *

Testamentul lui Păstorel „Iubiţi prieteni, după moartea mea,

Să-mi construiţi o lespede frumoasă,

Rotundă sau pătrată ca o masă.

Să zac o veşnicie „mort” sub ea!”

  1. ST. BOGZA

Dorinţă

Câte oi pe Bărăgan

De-ar fi buţi cu Ottonel,

Face-m-aş şi eu cioban,

Ori mai bine… Păstorel!

ALEXANDRU CORV1N

Epitaf lui Păstorel

Sub lespede îşi doarme somnul

Fără sfârşit şi fără vise,

Poetul adormit în Domnul,

Tocmai atunci când se trezise!

MIHU DRAGOMIR * * *

Teodoreanu (zis Al. O.)

Semnează-n cronici Păstorel!

Defect: preferă vin Bordeaux.

Virtuţi: e frate cu Ionel!

Păstorel

A renăscut voroava noastră veche

Şi hronicul l-aduse la izvod,

Reeditând în cronici pe Ureche

Şi-n faptă pe Dabija Voievod!

ION PENA

La moartea lui Păstorel

A plecat şi Păstorel

Azi pe căile pierzării.

Plâng teribil după el

Toate cepurile ţării!

ION MANU

Pă şi pă

Dacă zăreşti paharul plin,

Zici: „Uite colo pă Storin!”

Dar când e gol un păhărel,

Zici: „Uite colo Păstorel!”

PETRE BELLU

Păstorel

După nume, Păstorel,

Zici că e nimic de el!

Dar după căutătură,

Drept să spun, e o figură!

  1. CREVEDIA

Lui Păstorel

Când nu e în bune stări,

Calcă pe două cărări!

Iar când zdravăn se socoate,

Merge strâmb pe două roate!

Lui Al. O. Teodoreanu

Când e treaz şi vreau să-l irit,

Păstorel are mult spirit!

Păstorel însă la birt,

N-are spirit, are spirt!

  1. BICŞANU * * *

Cotnar, Fetească, Panciu, Ottonel

E cronica muiată-n vin de un poet,

Destul să o semneze Păstorel

Şi proza din „Tribună” -l un buchet!

MIRCEA IONESCU QUINTUS * * *

Să-nchinăm paharul

Pentru Păstorel!

N-a fost nici Cotnarul

Mai spumos ca el!

Echinocţiu de toamnă

Pe sub deal, pe lângă crame,

Cu duhniri de tulburel,

Turme trec de epigrame

Şi un singur Păstorel!

PAVEL BELLU

Păstorel oenolog

Pentru noi e foarte clar:

Vinu-l limpede-n pahar.

Numai – spune Păstorel;

Spiritul mi-e… Tulburel!

GHEORGHE SUCIU

Infatuare

Susţin că sunt ca Păstorel

Epigramist cu mult mai breaz.

În comparaţie cu el

Mi-s şi câte o dată treaz!

Spiritul lui PĂSTOREL mereu printre noi

ANONIM

N-are cur şi n-are coaie

Ceauşescu Nicolae

Cât să lingă într-un an

Păunescu Adrian!

ANONIM

Câteodată în Covasna

Unguroaicele-o iau rasna

Când susţin: „Kedves-ul meu

Noi suntem UDeMeReu!”

GH GRAMA

(Ungheni)

Autorităţilor din Basarabia, care au anulat imnul „Deşteaptă-te române”

Supăraţi pe imnul care

Tot chema la deşteptare,

Cei poftiţi să ne deştepte

Au decis să mai aştepte.

IOAN FENEŞAN

PSM la al două-lea congres

Înarmaţi îs până-n dinţi

Cu cinci vicepreşedinţi,

Însă dintele de minte

E Verdeţ. ca preşedinte!

VASILE MATEI

Lui Mircea Ionescu Quintus

Zvârle-ţi quinta spartă-n stradă.

Nu juca cu Radu, bre!

C-are full de KaGheBe.

Cu doi securişti în coadă!

GEORGE PETRONE

Fostului premier Petre Roman

Ca premier, acest bărbat,

Distins, pedant şi „om de bine”

A fost un mare diplomat:

Minţea în şase limbi străine!

IOAN POP

Revolta

Iar sunt supărat pe soartă

Şi istoria-mi detest:

Munţii noştri aur poartă,

Când spre est şi când spre vest!

EFIM TARLAPAN

Metamorfoza guvernului moldav

Cu numele franco-latin

S-a dus guvernul la Kremlin

La Moscova s-a dus guvern

La Chişinău sosi gubem!

Încă o dată despre Unire – Doamne.

— Ntreabă democraţii

Când ne vom uni cu fraţii?

Şi-a răspuns Domnui-Cerescu’ „Pe la Sfântu. Iliescu! „

GEORGE ZARAFI

Pe soldatu-acela rus

Ridicat atât de sus,

L-am mutat şi-a doua oară

Însă. nu l-am scos din ţară!

 

 

SFÂRŞIT

 

 

[1] Victor Iamandi, om politic liberal dintre cele două războaie mondiale.

[2] Actorul George Vraca.

[3] Tzigara-Samurcaş.

[4] Comunicată de prof. Dr. M. P.

[5] După 1945, odată cu venirea comuniştilor la putere, mulţi dintre foştii legionari s-au înscris în Partidul Comunist. Mulţi din ei au ajuns în puşcării odată cu epurările efectuate în anii 50 în cadrul partidului (clandher).

[6] Soarele era sigla comuniştilor în alegeri. Datorită faptului că o mare parte din populaţie era analfabetă, siglele de partid erau foarte importante, ele putând fi uşor identificate de alegători (clandher).

[7] Divizia Tudor Vladimirescu a fost creată în URSS din prizonierii români care au acceptat să treacă la ideologia comunistă. Ana Pauker a avut un rol important în acest proces (clandher).

[8] Romulus Zăroni, ministru cvasi-analfabel în guvernul Groza de la 6 martie 1945 (guvern impus de Stalin prin Al. Vâşinski), personajul preferat al bancurilor vremii (N.ed.).

[9] După expresia larg uzitată de propaganda comunistă, guvernul Groza era de „largă concentrare democratică” (N. ed.).

[10] Azi „Iancu de Hunedoara” [11] La congresul al XX-lea al P. C sovietic, prin dezvăluirea pentru prima dată a crimelor lui Stalin, a fost iniţiată demolarea cultului fostului dictator. (N. ed.) [12] Armatele ruseşti de ocupaţie au fost retrase în 1958, datorită unei iscusite lucrări diplomatice, atribuite lui Ghe. Gheorghiu-Dej. (N. ed.)

 

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns