Simetria de temut – Tracy Chevalier

Au fost cateva aventuri cu cartea asta. Am comandat-o de la o librarie online, am pun-o alaturi de teancul acela mare care are inscriptionata cu cerneala invizibila urmatoarele cuvinte: DE CITIT! Cand m-am hotarat (nu stiu cum, uneori doresc sa citesc una din cartile alea, alteori o iau cu ochii inchisi) sa o incep eram foarte entuziasmata, deoarece pana acum toate cartile autoarei mi-au placut (am mai scris despre Fata cu cercel de perla, Albastru pur, Doamna si licornul).Am ajuns pe la pagina 16 si am observat ca paginile erau intoarse, lipsindu-le in acelasi timp si primul paragraf din acele pagini. Erau cam 20 foi in aceasta situatie, drept urmare am scris la editura si mi-au inlocuit exemplarul.
Din punct de vedere istoric, personajele “de vaza” ale acestei carti chiar au existat, facandu-se referiri reale la opere de arta si mai reale. Mai precis, avem de-a face cu William Blake, scriitor, gravor, poet, pictor, sustinator al poporului si nu al regelui. Eu una nu l-am considerat un tradator, ba chiar un mesager al adevarului.
Philip Astley este proprietar de circ, fost ofiter ( parca?) in armata regelui, acum orientandu-se pe stat acasa si condus circul pentru a de dezvolta financiar. Spre deosebire de dl. Blake si a lui sotie Kate, acesta era un aparator infocat al regalitatii. In fiecare an, pe 4 iunie, dadea drumul unui spectacol cu artificii, in cinstea zilei de nastere a suveranului.
Actiunea incepe in primavara anului 1792, cand familia Kellaway se muta din tinutul Dorset in Londra, pentru a lasa in urma drama pierderii unui copil. Lasa in urma pe Sam, cel mai mare dintre copiii sai si iau cu ei pe Jem si Maisie, copilandri la varsta adolescentei. Ca sa devina intriga si mai interesanta, acestia se muta la casa vecina celei in care locuia William Blake. Copiii, curiosi din fire si manati de curiozitatea si mai apriga a localnicei Maggie, iscodesc pe sotii Blake, ba chiar ii urmaresc, acestia insa considerandu-i simpatici si aratandu-le din cartile artistului.

Fata ii amintea de murele de septembrie, care aratau coapte, dar puteau la fel de bine sa fie acre, ca si dulci, cand le mancai. Jem nu putea rezista unei astfel de tentatii.

– fragment dedicat lui Maggie

Cartea este foarte fain construita initial si descrie atat de stralucitor atmosfera cetoasa, intunecata si murdara a Londrei sfarsitului de secol XVIII. Ca si in celelalte carti, Chevalier este foarte bine documentata si reda grozav de bine (cred eu, n-am fost acolo, n-am vazut, n-am auzit – insa e al naibii de convingatoare) atmosfera altor secole incat pe masura ce mai parcurgi cate o pagina devii din ce in ce mai curios, mai interesat, mai prins in mrejele lecturii.
Mi-a placut foarte mult faptul ca Will Blake, in interactiunile sale cu copiii, le vorbeste foarte frumos acestora despre lucruri pe care, pe parcursul vietii, si noi ne oprim sa ne intrebam ce inseamna cu adevarat. Maggie se contrazicea la un moment dat cu Jem in privinta “opusului”, ce e si ce nu e un lucru total opus. Dl. Blake nu le ofera un raspuns concret, ci mai mult: le pune intrebari pentru a-i ajuta sa gaseasca singuri raspunsul, ceea ce si face Maggie putin mai tarziu.
Cu toate astea, finalul m-a dezamagit grozav de tare. Actiunea mi se pare grabita la final, alerta, total in neconcordanta cu ritmul adoptat la inceput. Copiii care trec prin adolescenta si dau primele semne de maturizare creeaza o a doua intriga, lucru taiat insa de la radacina de autoare printr-un final sec, brusc, deloc spiritual. Si nu intrebarile care-ti raman la final deranjeaza, ci modalitatea de abordare a sentimentelor.
Sunt curioasa ce parere voi avea si de celelate doua carti ale autoarei, Ingeri cazatori si Fapturi uluitoare. Pe prima o am in biblioteca, pe a doua rog cine o are sa mi-o imprumute. Desigur, cine se simte a fi din acelasi oras cu mine. Cu acestea doua voi fi parcurs in intregime toate romanele lui Chevalier, drept urmare probabil voi face si un clasament la final.
PS: Mult mai mult imi plac copertile cartilor din editiile in limba engleza. Polirom nu prea a nimerit-o, facand aceasta comparatie, mai ales cu aceasta carte. De asemenea, traducerea mi se pare slaba pe alocuri, editarea textului neglijenta (litere in plus sau mancate, gresite ori netraduse).